Sfarsit crestinesc vietii noastre

Dupa ce credinciosii canta Heruvicul, iar preotul savarseste vohodul cu Cinstitele Daruri, acesta din urma aseaza Darurile pe Sfanta Masa si rosteste ectenia cererilor, numita si "ectenia punerii inainte". In cadrul acestei ectenii, preotul si credinciosii cer lui Dumnezeu si urmatorul lucru: "Sfarsit crestinesc vietii noastre, fara durere, neinfruntat, in pace, si raspuns bun la Infricosata Judecata a lui Hristos, sa cerem. Da, Doamne!"

"Moartea nu este un rau absolut, care trebuie amanat cu orice pret, nici viata biologica nu este un bine absolut, care trebuie prelungit cu orice pret. Moartea spirituala este raul absolut, de care trebuie sa ne ferim, si viata spirituala este binele absolut, care trebuie dobandit" (Jean-Claude Larchet).

Ca sfarsitul nostru sa fie "crestinesc", trebuie sa sfarsim asa cum vrea Dumnezeu sa se sfarseasca cei ce sunt ai Lui, adica in Credinta lucratoare, in Iubire vie si uniti cu Iisus Hristos. Sfarsitul este "crestinesc" indiferent de modul in care se petrece, atata timp cat cei in cauza sunt uniti cu Mantuitorul Iisus Hristos, atat prin viata lor, cat si prin impartasirea cu Sfintele Taine.

Sfarsit crestinesc vietii noastre

Sfarsitul vietii noastre este clipa din care noi nu mai putem face nimic pentru noi insine, de atunci incepand Vesnicia, fiecare primind rasplata cuvenita. Numai rugaciunile Bisericii ne mai pot mangaia sau ajuta, dupa caz. Pentru aceasta, nu conteaza in ce mod trecem acest prag de Taina, spre viata cea vesnica, ci in ce stare.

Nici varsta, nici modul in care murim nu sunt hotaratoare, ci numai starea in care ne aflam in acel moment. Numarul anilor nu influenteaza decisiv starea sufleteasca si mostenirea cea vesnica, ci numai modul vietuirii noastre, in Hristos ori departe de El. Astfel, cel pacatos poate trai sute de ani, tot in pacate, pe cand cel cuvios poate trai foarte putin, insa in cuviosie.

Toti oamenii isi doresc "o moarte buna", intelegand ca aceasta sa vina la batranete, fara suferinta si teama. Cu toate acestea, numai Dumnezeu Iubire stie ce moarte este "mai buna" fiecaruia, adica "mai spre mantuire".

Cand un oarecare Lazar din Betania era bolnav, surorile sale s-au intristat si au trimis vorba la Iisus. Afland cele despre Lazar, Mantuitorul a spus: "Aceasta boala nu este spre moarte, ci pentru slava lui Dumnezeu, ca, prin ea, Fiul lui Dumnezeu sa Se slaveasca" (Ioan 11, 4). Vedem cum exista boli "spre moarte" si boli "spre slava lui Dumnezeu", acestea din urma fiind mantuitoare.

Sfarsituri "crestinesti" sunt si cele amintite de Sfantul Apostol Pavel, cand zice: "Unii au fost chinuiti, neprimind izbavirea, ca sa dobandeasca mai buna inviere; altii au suferit batjocura si bici, ba chiar lanturi si inchisoare; au fost ucisi cu pietre, au fost pusi la cazne, au fost taiati cu fierastraul, au murit ucisi cu sabia, au pribegit in piei de oaie si in piei de capra, lipsiti, stramtorati, rau primiti. Ei, de care lumea nu era vrednica, au ratacit in pustii si in munti, in pesteri si in crapaturile pamantului" (Evrei 11, 35-38). Peste toate acestea sta cuvantul Psalmistului, care zice: "Scumpa este inaintea Domnului moartea cuviosilor Sai" (Psalm 115, 6).

Este greu insa ca, atata timp cat nu avem mintea luminata de Har, sa intelegem purtarea de grija a lui Dumnezeu si ratiunile ascunse in anumite intamplari din viata noastra. Oricat de greu ne-ar fi, sa rostim si noi, intotdeauna, impreuna cu Mantuitorul Iisus Hristos: "Parinte, in mainile Tale incredintez duhul Meu!" (Luca 23, 46). Sa-L lasam pe Dumnezeu sa ne mantuiasca, precum numai El stie.

Ambrozie de la Optina (Cugetări duhovnicești )

"A trăi înseamnă să nu fii mâhnit, să nu judeci pe nimeni, să nu superi pe nimeni și cu toții să fii respectuos. Pentru mireni (creștinii din lume), rădăcina tuturor relelor este iubirea de argint, iar pentru călugări - iubirea de sine."

"Tristețea vine din îngâmfare și de la diavol. Vine din îngâmfare când nu ni se face voia, când ceilalți nu vorbesc despre noi așa cum am vrea și, de asemenea, vine din râvna de a depune eforturi peste puterile noastre."

"Neliniștea sufletească este simptomul mândriei ascunse și demonstrează lipsa de experiență și de pricepere a omului. Înțelepciunea duhovnicească se câștigă prin smerenie, frica de Dumnezeu, menținerea conștiinței curate și a răbdării în necazuri. Casa sufletului este răbdarea, hrana sufletului este smerenia. Când în casă nu se găsește hrană, atunci sufletul iese afară, adică din răbdare. Pe vechii creștini, vrăjmașul îi ispitea prin chinuri, iar pe cei de azi, prin boli și gânduri."

"Cuvântul nu e ca vrabia: zboară, dar nu poți să-l prinzi. Foarte des, din cauza cuvintelor nesocotite, se întâmplă mai multe necazuri decât din cauza faptelor. De aceea este numit omul cuvântător, ca să pronunțe numai cuvintele gândite și chibzuite.“ „Fiți dar înțelepți ca șerpii (Matei 10, 16). șarpele când trebuie să-și schimbe vechea piele cu cea nouă, caută un loc îngust și ferit de ochii lumii, care i se pare potrivit și astfel își lasă pielea dinainte. Așa și omul care dorește să-și scoată șubrezeala (omul vechi) trebuie să meargă pe calea îngustă a împlinirii poruncilor Evangheliei."

"Nu analiza faptele oamenilor, nu judeca și nu spune: „De ce e așa, pentru ce e aceasta?“ Mai bine spune în sinea ta: „Dar ce treabă am eu cu ei? Nu eu trebuie să răspund pentru ei la Înfricoșătoarea Judecată a Lui Dumnezeu“. Îndepărtează-ți fiecare gând de la judecarea faptelor oamenilor și roagă-te cu sârguință Lui Dumnezeu, ca El singur să te ajute în acest lucru. Deoarece fără ajutorul Lui Dumnezeu, noi nu putem face nimic bun, după cum Domnul Însuși ne spune: „Fără de Mine nu puteți face nimic“. Păzește-te de neîncredere ca de foc, pentru că vrăjmașul așa îi prinde pe oameni în plasa lui și se străduiește să prezinte totul în chip denaturat: ce e alb în negru și ce e negru în alb, așa cum a procedat și cu strămoșii Adam și Eva în rai."

MAICA GAVRILIA SI ADEVARATA MARTURISIRE A ORTODOXIEI – 20 de ani de la mutarea in Imparatia iubirii. “DRAGOSTEA ESTE DOAR PE CRUCE”

40 de capete ale Maicii Gavrilia

1. Orice loc poate deveni locul Invierii. Este de-ajuns sa traiesti smerenia lui Hristos.

2. Nu o cunoastere pe care s-o dobandesti, ci o cunoastere pe care s-o patimesti – asta-i spiritualitatea ortodoxa.

3. Exista o singura educatie: sa invatam sa-L iubim pe Dumnezeu.

4. Mai bine iadul aici decat in lumea cealalta.

5. Nu-i important ceea ce zicem, ci ceea ce traim. Nu ceea ce facem, ci ceea ce suntem.

6. Daca ai dragoste pentru intreaga lume, atunci intreaga lume e frumoasa.

7. Cel cel ce iubeste nu baga de seama c-o face, asa cum nu baga de seama nici ca respira.

8. Cand mintea nu este risipita in lucruri lumesti si este unita cu Dumnezeu, atunci si un “Buna ziua” pe care il zicem devine o binecuvantare.

9. Doar cand cineva inceteaza sa mai citeasca alte carti in afara Evangheliei [in general a cartilor duhovnicesti, probabil, n.n.] incepe sa sporeasca launtric cu adevarat. Doar atunci, unit cu Dumnezeu prin Rugaciune, poate auzi voia lui Dumnezeu.

10. Adesea Dumnezeu nu doreste fapta, ci intentia. E de ajuns sa vada ca esti gata sa-I implinesti porunca.

11. Cand Dumnezeu ne-a facut, ne-a dat viata si a suflat in noi Duhul Sau. Duhul acesta este Dragoste. Cand nu avem dragoste, devenim cadavre si suntem cu totul morti.

12. Nu-ti dori nimic altceva decat voia lui Dumnezeu si primeste cu dragoste relele care vin asupra ta.

13. Sa nu raspunzi cuiva cu raul pe care ti l-a facut, ci vezi-L pe Hristos in inima lui.

14. Sa nu spui niciodata: “De ce mi s-a intamplat asta?” Sau cand vezi pe cineva cu cangrena sau cancer sau orb, sa nu te intrebi “De ce li s-a intamplat asta?“Cere-i lui Dumnezeu sa-ti arate celalalt mal al raului. Atunci vei vedea, impreuna cu ingerii cum stau lucrurile: toate sunt dupa randuiala lui Dumnezeu. Toate!

15. Daca ai ganduri de judecata impotriva altcuiva, cere-I lui Dumnezeu sa se ingrijeasca de tine in acel ceas, ca sa-l poti iubi pe acel om asa cum il iubeste El.Atunci Dumnezeu te va ajuta sa-ti vezi starea. Daca L-ai vedea pe Hristos, ai mai judeca?

16. Tot ce spunem ramane in vesnicie.

17. Cand avem nevoie, Dumnezeu ne va trimite pe cineva. Toti suntem impreuna-calatori.

18. Cei ce traiesc in trecut sunt ca morti. Cei ce traiesc in viitor, in inchipuirile lor, sunt naivi, pentru ca viitorul e doar al lui Dumnezeu. Bucuria lui Hristos se gaseste doar in clipa de fata, in Prezentul vesnic al lui Dumnezeu.

19. Mai bine sa rostesti Rugaciunea lui Iisus cu glas tare, decat deloc.

20. Tulburarea si grija sunt pentru cei ce n-au credinta.

21. Dragostea este doar pe Cruce.

22. Asa cum Dumnezeu te iubeste pe tine, il iubeste si pe dusmanul tau.

23. Ar trebui sa facem in asa fel incat sa traim in lume ca uleiul si apa dintr-o candela, care nu se amesteca si altfel sunt intru si pentru Dumnezeu: in lume, sau nu din lume.

24. Toti suntem vase, uneori ale Luminii, alteori ale Intunericului.

25. Ca sa se savarseasca o minune, e deajuns sa iubim. Nici rugaciunea, nici metania n-au asa putere!

26. Experienta m-a invatat ca nimeni nu poate ajuta pe nimeni, oricat de mult si-ar dori, din dragoste, s-o faca. Singurul ajutor vine doar de la Dumnezeu, cand e vremea Sa.

27. Daca-L avem pururea pe Dumnezeu in minte, si Dumnezeu ne are pururea in minte.

28. Nu trebuie sa hotaram pentru altii. Sa-i lasam in seama ingerilor si vor gasi cea mai buna solutie.

29. Cand vorbim si cineva ne intrerupe, sa nu continuam. Inseamna ca nu va auzi ce avem de spus. Ingerii fac asa.

30. Tot ce ni se intampla este doar din vina noastra.

31. In fiecare dimineata, deschide o pagina noua si iscaleste-o in alb. Si lasa-L pe Dumnezeu sa scrie ce voieste.

32. De nu vei ajunge in pragul deznadejdii, nu vei vedea nicicand Lumina.

33. Precum Simon Kirineanul, sa fim gata sa sarim in ajutorul aproapelui nostru.

34. Singura bucurie adevarata este eliberarea de grija.

35. Cea mai puternica rugaciune este Epicleza (pogorarea Sfantului Duh) de la Dumnezeiasca Liturghie.

36. Dragostea este o bomba care nimiceste tot raul.

37. Unii vor sa ajunga la Inviere fara sa treaca pe calea Golgotei.

38. Zi si noapte binecuvanta-vom pe Domnul pentru darurile ce ni le da!

39. Putine cuvinte, multa dragoste. Pentru toti. Oricine ar fi ei.

40. Cea mai mare parte a rugaciunii mele este de multumire. Ce altceva sa cer, daca am totul?